Izvoarele minerale

Pischia mai inseamna, inainte de toate, un adevarat izvor de sanatate.

In localitatea Pischia si vecinatate exista resurse de apa mineralizata, folosita de locuitori, precum si de turistii, care trec pe aici, avand un gust placut, oxigenat si mineralizat. Prin compozitia ei chimica este o apa bicarbonata, sodica, clorica, slab carbonizata si hipotonica, fiind indicata la tratarea unor afectiuni ale aparatului digestiv, in afectiunea cailor urinare si in stari alergice.

Inca de demult, in secolul al XVIII-lea, Er. Griselini, mentiona: „intr-un loc din districtul Timisoara, la aproximativ jumatate de ora de drum de satul german Pischia, se afla doua izvoare, dintre care unul cu apa minerala purgativa iar celalalt cu apa sulfuroasa, cu putere purgativa impotriva raiei si altor boli de piele, dar mortala pentru pasari, broaste”.

Si izvoarele austriece din secolul al XlX-lea amintesc acest lucru. Astfel, in 1804, se mentioneaza „localitatea Bruckenau, careia i se spune Piskia, in apropiere de Timisoara, nu departe de Giarmata, cu ape minerale”. Apoi in 1865, cele din Germania amintesc: „Piskia in voievodatul Ungariei, langa Timisoara, cu ape minerale (minera quellen). In 1874, de asemenea se aminteste: „Piskia, Df. In Ungaria, com. Temes bei Temeswar, 1500 E Mineralquellen”.

Prima fantana cu apa minerala arteziana din Pischia a fost forata in anul 1963, in centrul localitatii, la o adancime de 118 m, primar fiind Pasca Teodor, din initiativa locuitorilor satului si din fondurile provenite din contributia cetatenilor. De fapt s-a dorit forarea unei fantani cu apa potabila si s-a descoperit apa mineralizata. Localnicii au numit-o „sauer wasser” (apa acra – in limba germana), fiind placuta la gust. (figura 2) Din cauza continutului de oxid de fier, pe parcursul anilor, coloana principala de aductiune s-a corodat, pierzandu-si treptat debitul.

Pentru nevoile scolii, in 1967, s-a forat manual, un al doilea put din localitate, in partea de nord a satului, langa scoala de la numarul 215, pana la adancimea de 86 m unde s-a descoperit tot apa minerala dar pe motivul ca nu s-a putut fora mai in adancime, din cauza unor straturi de roca tare, cu mijloace rudimentare, fantana nu era arteziana, ci apa era scoasa cu o pompa mecanica, functionand cativa ani doar.

In anul 1973 s-a forat a treia fantana arteziana, la cativa metri distanta de cea veche, in timp cand primar era Eva Lotorosan. Forarea ei a costat in acel timp 80. 000 lei, fiind acordati de judet, ca urmare a obtinerii locului II la concursul pentru cea mai frumoasa localitate din judetul Timis; in cadrul acestuia am obtinut locul II. Adancimea ei era de 140 m, avand un debit de 18 linitr pe minut, dar si aceasta, datorita efectului coroziv al apei a incetat, cu timpul, sa functioneze.

In anul 1997 s-a forat a patra fantana, tot in centrul localitatii, pana la adancimea de 127 m, in timpul cand primar era Ioan Cionca. Fantana nefiind arteziana, apa este extrasa cu hidroforul. In compozitia apei, conform analizelor de laborator, intra: cationi de amoniu, de sodiu, potasiu, magneziu, calciu, in proportie de 291 mg/l; anioni-sulfat, azolit, carbonat acid – 1041 mg/l; metale – 1, 7%; fosfat – 0, 25%; substante organice – 10, 1%; aciditate 6, 8%; alcalinitate – 16, 4%; duritate – 37, 8%; reziduu fix – 1042. Conform STAS 4706/1986, apa este potabila, exceptie facand indicatorul fier, care depaseste limita admisa. Apa minerala are propriatati curative, fiind utila in boii digestive, ulceroase si de nutritie, dar contraindicata de a fi folosita curent in alimentatie, fara tratarea specifica prealabila.

Galerie media