Despre Pischia

Trup din trupul Romaniei, parte integranta a Judetului Timis, satul si comuna Pischia reprezinta o unitate administrativ teritoriala a acestuia.

Meleagurile acestea, atat de darnice si de roditoare, au creat posibilitatea, din cele mai vechi timpuri vietii omului, inca cu milenii in urma. Nici conditiile vitrege, nici restristile vremurilor nu au reusit sa curme acest proces continu al vietii. Atat minunata asezare geografica cat si frumusetea peisajului, bogatiile solului si harnicia locuitorilor acestui colt de tara, au facut ca pe aceste meleaguri de timpuriu sa se infiripeze o activitate economica si sociala. Alaturi de toate localitatile rurale de pe cuprinsul tarii, aceasta localitate situata la intretaierea dealurilor cu campia isi faureste propriul destin, din cele mai vechi timpuri pana azi.

Emblematica pentru localnici dar si pentru vizitatori este Scoala din Pischia, locul in care, de secole, este tinuta mereu aprinsa faclia cunoasterii. Scoala a fost infiintata de invatatorul Schteckler Paul, in 1765 si a functionat neintrerupt pe parcursul timpului, la inceput in limba maghiara, apoi in germana, iar din anul 1940 si in limba romana. Inceputurile organizarii invatamantului in satul Pischia, dateaza din 1726, cand copiii, intre 6 si 12 ani, pe langa biserica, invatau limba germana, sa citeasca, sa scrie si sa socoteasca. In anul 1775 se construieste scoala de la numarul 9, unde se invata in limba germana. In anul 1941, din cauza razboiului, scoala inceteaza a functiona, pana in anul 1945, cand se redeschide, pana la reforma invatamantului lui din 1948, cand ia fiinta, scoala cu clasele I-VII, in limba romana, cu dreptul elevilor germani de a studia limba germana, ca limba materna, ca obiect destudiu obligatoriu. Documente scolare nu se mai pastreaza, decat din anul 1923, cu documente scrise, atat in limba romana cat si in limba germana. Din anul 1960 se trece la invatamantul general de 8 clase iar intre anii 1985-1990, invatamantul din Pischia functioneaza cu clasele I-X, ca incepand din 1991 sa functioneze din nou cu clasele I-VIII.

Peisajul cultural al comunei Pischia e intregit cu succes de cele doua biblioteci – una scolara si o biblioteca la Caminul Cultural in care functioneaza si Casa Nationala.

Credinta e cea care-i uneste, inainte de orice, pe toti locuitorii din Pischia. Indiferent de vremuri, toti au ramas uniti in jurul bisericii – mai mult decat un simbol, un loc sfant in care fiecare s-a regasit mereu si l-a gasit, de fiecare data, pe Dumnezeu. In viata comunei Pischia, biserica joaca un rol extrem de important si este un factor de stabilitate si unitate a comunitatii locale. Prima parohie romano-catolica este atestata din anul 1333 in listele Decimelor Papale. Parohia a fost refondata in 1759, iar biserica actuala a fost construita in 1776 si dedicata Preasfintei Treimi. Matriculele incep cu anul 1760. De-a lungul vremii biserica romano- catolica a fost renovata de mai multe ori si a fost modificata structura de lemn a turnului.

O serie de lacase de cult aflate pe raza comunei Pischia completeaza viata culturala si religioasa a comunei si subliniaza legatura profunda dintre oamenii locului si Creator, Cel care a binecuvantat aceste pamanturi: Biserica Penticostala Pischia, Biserica Ortodoxa Bencecu de Sus, Biserica Catolica Bencecu de Sus, Biserica Penticostala “Filadelfia” Bencecu de Sus, Biserica Ortodoxa Bencecu de Jos si Biserica Ortodoxa Murani.

Primaria Pischia, ca organ decizional al comunei, a facut parte din plasa Vinga, judetul Timis-Torontal, inca din perioada interbelica. Cladirea vechii primarii se afla pe locul unde se gaseste si astazi, numit “Dorfschulzen”. Conducerea comunei era formata dintr-un primar, onorific, ales de locuitori, un secretar si doi functionari, insarcinati cu notarile si evidenta. Mai tarziu, acestora li s-a adaugat si un vicenotar si un casier, apoi contabil. Noua cladire a Primariei „wareschhaus” s-a ridicat, pe locul celei vechi, in anul 1911, avand mai multe incaperi. De competenta Primariei tineau atat problemele economice ale comunei cat si cele sociale (medici, scoala, padure, centru de inmultire a animalelor), gospodarirea localitatii.

Primele date despre posta din Pischia sunt mentionate din anul 1896, cand se mentioneaza ca era organizat un serviciu postal pentru scrisori, telegrame si pachete din Pischia catre Timisoara si retur. La posta functionau trei angajati, un maistru postal, un telegrafist si un functionar care scria telegramele. Posta a functionat, de-a lungul anilor, in mai multe case: in casa lui Hans Schiller, la Primarie si in casa lui Mathias Götz, in cea lui Nicolaus Wagner si in casa lui Mathias Junkert. Astazi posta functioneaza in acelasi loc avand doua servicii – serviciul postal, format din diriginte si factorii postali in Pischia si Murani, si serviciul telefonic, format din diriginte si mai multe operatoare telefoniste.

De veacuri, harnicia si dragul de pamant au dus mai departe, peste tot in lume, faima locuitorilor din Pischia. Agricultura a fost mereu aici mai mult decat un mod de viata, a fost insasi esenta vietii, indiferent ca e vorba de cultivarea cerealelor, plantelor industriale, legumelor, zarzavaturilor, pomilor fructiferi si a vitei de vie sau de cresterea animalelor si apicultura.

Principala ocupatie a locuitorilor de pe aceste meleaguri era agricultura inca din cele mai vechi timpuri. Existenta si rodnicia pamantului, propice cultivarii plantelor a determinat ca aceasta indeletnicire sa se faca inca din timpuri stravechi. „Fertilitatea acestei tari este intr-atat de mare, incat pamantul, fara a fi gunoit, produce din abundenta tot ceea ce e spre trebuinta omului”.

Aceasta ocupatie, a cultivarii pamantului, s-a perpetuat continuu deoarece prin ea se asigura cele necesare existentei. Locuitorii Banatului au fost legati permanent de pamant, ca principala sursa de viata si dezvoltare. Acest „pamant manos” facea posibila existenta insasi a vietii pe aceste meleaguri.

Exista insa si alte motive care fac din Pischia un loc unic in Romania. Silvicultura este, de exemplu, unul dintre motoarele de dezvoltare ale Pischiei. Pasionatii de vanatoare vor gasi aici cel mai bun loc in care sa se desfasoare: mai bine de 1700 de hectare de padure, locul perfect pentru vanatori organizate.

Linia ferata, Timisoara-Radna a fost construita intre anii 1892 si 1896, de o societate privata si trecea pe la marginea localitatii. In anul 1910 s-a cladit gara Pischia, o cladire cu parter si un nivel (fig. 14). La parter erau birourile sefului de gara si personalului ajutator iar la etaj era locuinta sefului garii. Gara deservea atat oamenii cat si transportul de marfa, animale, materiale, avand linie dubla, pana in anul 2001, de cand deserveste numai calatori.

Galerie media