Localizare & Geografie

Asezarea Pischiei, localitate aflata la punctul de tangenta a dealurilor cu sesul, a oferit oamenilor, in decursul multor secole, conditii optime de viata si activitate.

Aici in Tinutul Banatului, intre dealurile Lipovei si campia Timisului, intr-un loc binecuvantat de Dumnezeu cu coline si lunci formate de paraiele cu apa tamaduitoare, ce-si croiesc, de milenii, drum printre lanuri si brazde, dincolo de lacuri si padurea deasa, se deschide un tinut de basm care-si traieste si construieste, in fiecare zi, povestea: comuna Pischia.

Aproape de Lipova, la mai putin de 50 de km, si mai aproape de mandra Timisoara, la doar 20 de minute de mers si tot atatia kilometri, comuna Pischia este una din bijuteriile Banatului. Intinsa pe o suprafata de peste 12 mii de hectare, Pischia este una dintre cele mai mari comune ale Timisului. Insa oamenii sunt cei care o fac sa se ridice si mai sus, cu fiecare zi: 3051 de locuitori, banateni drepti si mandri, la fel ca si vecinii lor, din Masloc, Ortisoara, Giarmata si Sanandrei.

Localitatea Pischia e asezata pe paralela de 45 grade latitudine nordica si meridianul de 21 grade longitudine estica, in continentul Europa, partea sud-estica, nordul peninsulei Balcanice si in S-V Romaniei, in N-E a judetului Timis, la o distanta de 20 kmde municipiul Timisoara si la 40 kmde orasul Lipova. Coordonatele geografice ale localitatii sunt – 45 grade, 58 minute, 10 secunde lat. N. si 21 grade,  20 minute, 06 secunde log. E. Se afla situat pe drumul judetean 691, Timisoara-Lipova si pe calea ferata Timisoara – Radna.

Este marginita de paraul Beregsau, in partea sudica.

Suprafata totala a localitatii Pischia este de 4. 100 ha, din care 3. 565 ha teren agricol, 460 ha padure si 75 ha vatra satului.

Suprafata pe care se intinde intravilanul localitatii este de 75 ha, fiind extinsa de-a lungul soselei amintite, aproximativ pe o lungime 1, 5-2 km. Localitatea se invecineaza cu satele Murani, Fibis,  Bencecu de Sus, Bencecu de Jos si Giarmata. Comuna Pischia are ca vecini urmatoarele comune: in Ecu comuna Masloc (satul Fibis la 10 km), in V cu comuna Ortisoara, in S-V cu comuna Giarmata (la 9 km) si la V cu comuna Sanandrei (vezi harta comunei).

Este o asezare situata in zona de contact dintre dealurile Lipovei si Campia Timisului, fiind o regiune fizico-geografica colinara cu terase si lunci formate de paraiele din cuprinsul comunei.

F. Griselini arata bine relieful in partea nordica a Timisoarei scriind: „cel ce calatoreste de la Timisoara, spre nord nu v-a descoperi muntii imediat, drumul trece printre mici inaltimi neinsemnate si deluroase. Ele incep la satele Sanandrei, Mertisoara, (Carani), Manastiur, trece pe la Vinga, de la apus spre rasarit, dincolo de Murani, Pischia, Bencec si Ianova, continuand in districtul Lipova, pana se pierd in muntii inalti.

Relieful terenului prezinta urmatoarele aspecte: este reprezentat printr-o campie aluvionara creata de afluentii paraului Beregsau, limitrofa fiind cu ultimele neregularitati ale dealurilor Lipovei. Aspectul terenului apare sub forma de lunca si terase, campia legandu-se cu dealurile Lipovei, sub o linie bine delimitata.

Asezarea localitatii pe paralela de 45 grade latitudine nordica determina ca sa se incadreze in climatul continental. Teritoriu comunei Pischia se incadreaza deci in climatul continental de tranzitie, in varianta sa adriatica. Ea se caracterizeaza, in general, prin diversitate si neregularitatea proceselor atmosferice.

Temperatura medie anuala este de 10, 9 grade C, luna cea mai calda fiind iulie (plus 21, 6 grade C) iar luna cea mai rece ianuarie (minus 1, 2 gr. C). Maximele absolute sunt de plus 40 gr. C, fiind inregistrata in august 1952 si minima absoluta de minus 34, 4 gr. C. februarie 1963.

Perioadele de inghet sunt scurte. Primul inghet se semnaleaza in luna octombrie iar ultimul la inceputul lunii mai.

O caracteristica a climatului este trecerea brusca de la un anotimp la altul, precum si inegalitatea anotimpurilor.

Vegetatia localitatii Pischia se incadreaza in zona padurilor de stejar, care insa au fost taiate in decursul veacurilor, atat pentru folosirea lemnului cat si pentru obtinerea de terenuri cultivabile. Zonele de padure, din partea de nord, nord-est si sud-vest sunt dovezi graitoare ale existentei padurilor in hotarul comunei din vechime. Varsta acestora, dupa numarul inelelor anuale ale arborilor, variaza intre 150-200 de ani. Aceste paduri, din hotarul comunei apartinand „domeniilor regale”, comuna era vizitata adesea de regi si invitatii lor.

Galerie media