Bencecu de Jos

Doua sate, frate langa frate: istoricul localitatii Bencecu de Sus este direct legat de cel al satului invecinat Bencecu de Jos. La 1794 au sosit in aceasta localitate colonistii germani adusi de administratia austriaca. Ei s-au asezat in apropierea satului original unde au format o noua vatra si i-au dat un nume derivat. Noua localitate a fost numita Bencecu de Sus sau Bencecu German.

Bencecu de Jos a fost locuit inca in timpul migratiunii popoarelor (sec.III) aceasta dovedind-o vestigiile arheologice gasite aici. Harta lui Cristof  Winkler o aminteste ca fiind locuita de romani. Printre multii proprietari care au stapanit-o gasim aici si pe Ioan de Huniade, care o stapaneste in 1456, dupa care urmeaza Ioan Griska, Matei Pann, fratii Banffi, apoi fratii Sina si contele Wimpffen. Odinioara s-a numit Wencze, Benczekuta, iar in harta lui Merczy o gasim sub numele de Bensekut, numire ce probabil a fost luat de la izvoarele ce se gaseau aici.

Aceasta localitate se presupune ca a fost locuita inca din timpul migratiunii popoarelor in secolul al III-lea d.H., aceasta dovedind-o santul roman din apropiere, precum si alte vestigii arheologice gasite aici.

Harta lui Cristof Winkler o aminteste fiind locuita de romani. Printre multi proprietari care au stapanit-o gasim aici si pe Ioan de Huniade, care are asezarea in proprietate in 1456, dupa care urmeaza Ioan Griska, Matei Pann, fratii Banfi, apoi fratii Sina si contele Wimpffen.

Odinioara s-a mai numit Wencze, Venese, Bencsekuta iar pe harta lui Merczy o gasim sub numele de Bensekut, numire ce probabil a fost luata de la izvoarele se ce gaseau in apropiere.

Dupa toate probabilitatile in timpul Huniazilor, localitatea fost locuita si de sarbi, alaturi de romani, apoi si de unguri, adusi de stapanirea maghiara. Inainte de 1774 o gasim sub numele de Penseck, facand parte din cercul Bucovatului.

In anul 1794, pe malul stang al paraului Bacin, la 1 km distanta de panta colinei din sud, au fost colonizati germani, svabi. Acestia insa in 1807 si-au schimbat locul satului, stabilindu-se la o distanta de 2 km, mai spre sud, intemeind o noua asezare, Bencecu German (de Sus).

In 1935 este mentionata ca fiind in judetul Timis-Torontal, plasa Recas, cu 642 locuitori, majoritatea romani, de religie ortodoxa, cu 171 case si un hotar in suprafata de 3.087 jugare.

Biserica ortodoxa s-a zidit in 1899, preot fiind Remus Chendi iar invatamantul s-a organizat in 1877, in cladire proprie, la inceput in limba romana si maghiara, apoi numai in limba romana. Apartinea judecatoriei din Recas, la o distanta de 17 km. Oficiul postal era in localitate. A fost comuna pana in 1948.

Ca si in alte locuri, in comune romanesti, si aici au incoltit secte religioase: baptista cu 5 membri, crestini dupa Evanghelie cu 13 membrii (1935).

Pana in 1968 a facut parte din comuna Bencecu de Sus, apoi a fost arondata la comuna Pischia.

Galerie media