Minuni vii, ce-au dainuit peste ani: cu asta se mandresc cei din Murani.

Satul este situat intr-o vale a paraului Ludabara si este inconjurat de mici dealuri. Primele date despre Murani dateaza din anul 1318 apoi localitatea a fost proprietatea familiei Murony, pana in 1520, dupa care a urmat ocupatia turceasca. In Murani sunt renumite mlastinile devenite rezervatie naturala datorita speciilor de pasari de apa care se gasesc in zona. In aria protejata sunt 60 de specii de pasari protejate prin conventii internationale la care a aderat si Romania. Deoarece aria protejata este limitata in partea de est de padurea Pischia este necesara o protectie a suprafetei impadurite avand in vedere ca multe specii de pasari rapitoare de zi au ca refugiu si loc de cuibarit padurea.

Este situata intr-o vale a paraului Ludabara, inconjurata de mici dealuri, cu o inaltime de aproximativ 30 m de Ia nivelul marii. Este amintita de F. Griselini, care mentioneaza: „cel ce calatoreste de la Timisoara spre rasarit nu v-a descoperi muntii imediat, drumul trece peste mici inaltimi neinsemnate si deluroase. Ele incep la satele Sanandrei, Mertisoara, Manastur, trec pe la Vinga, de la apus spre rasarit, dincolo de Murani, Pischia, Bencec si Ianova, continua in districtul Lipova… pana se pierd in munti inalti”.

In hotarul sau se gaseste un loc ce se numeste Aciad. Aici a fost asezat odinioara satul Acsad, despre care, pentru prima data, gasim date scrise in 1318, cand este proprietatea lui Pavel Dedal si care dupa putin timp, ajunge in stapanirea lui Teodor Vojteky.

Tot prin apropiere putea fi asezat si satul Derzse, a carei toponimie o pastreaza si azi valea Darjele, care Ia 1421 a fost proprietatea episcopului Cenadului.

Satul propriu zis, in evul mediu se gaseste sub numele de Muron (Murony) si la 1472 era proprietatea familiei Murony, care a posedat-o si la 1520.

Sub ocupatia turceasca a fost locuita de romani, avand 20 de case, insa pe harta lui Merczy din 1723 este gasita mai la pusta. Este amintita si de J.J. Ehrler, ca numindu-se Muran, fiind locuita de romani.

In 1781 a fost cumparata de la erariu de Josif Kulterer, care la 1799, primind titlul de nobil, (baron) a luat si numele de Murany, de la care se pastreaza probabil si castelul din centrul satului.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, mosia se imparte in doua parti: prima este a lui Ignatie Muranyi, iar a doua jumatate ii apartine lui Radanyi, nascuta Terezia Muranyi. De la acesta, in 1848, a cumparat-o contele Samuel Gyulay, care repara si mareste castelul.

Ignatie Muranyi, care la 1867, a fost primul prefect constitutional al judetului Timis-Torontal, partea sa a lasat-o de la 1869, sotiei lui Juliu Manassy, nascuta Elisabeta Muranyi. Mai tarziu a ajuns in proprietatea lui George Manassy.

Legaturile cu Tara Romaneasca, miscarile demografice dintr-oparte si alta a Carpatilor continua si in veacul al XVIII, sunt relevante prin miscari demografice individuale, astfel este mentionata in 1758, venirea in Murani a preotului Ismail Popovici, nascut in Transilvania la 1695, a invatat la Bucuresti, la magistrul Stancu, fiind hirotonisit de Mitropolitul Timisorii si avand la biserica 8 carti de rituale.

Dupa unele izvoare si aici ar fi fost colonizati maghiari si germani, de religie romano-catolica. Astfel in 1822 existau 1585 ortodocsi si 42 romano-catolici, deci 1627 locuitori, in 1838 existau 1678 ortodocsi si 66 romano-catolici, in total 1812 locuitori iar in 1866, traiau 1729 ortodocsi, 83 romano-catolici si 12 evrei, deci in total 1824 locuitori.

Biserica ortodoxa a fost zidita in anul 1835, printre preoti fiind amintiti Liviu T. MihaiIovici si Samuila Coman. Aici s-a nascut in 1808 teologul Gheorghe Popescu.

Tot acum se organizeaza si invatamantul primar, prin construirea scolii cu doua posturi didactice si activitatea culturala, o indelungata activitate a desfasurat aici preotul si invatatorul Coriolan David. Tot aici s-a nascut si protopopul Eugen Ianncu.

Era atunci un cor barbatesc, infiintat in anul 1900 si compus din 50 de persoane, apoi se face o casa nationala si se ridica un monument al eroilor, oficiul postal era in localitate, in 1935 localitatea facea parte din judetul Timis-Torontal, plasa Vinga, avand 374 case si 1253 locuitori, formati din romani ortodocsi majoritari. Hotarul satului avea o extindere de 6.727 jugare.

Pana in 1950 a fost centru de comuna, dupa care a fost arondata la comuna Pischia.

Galerie media